împrieteni
Romanian edit
Etymology edit
Verb edit
a împrieteni (third-person singular present împrietenește, past participle împrietenit) 4th conj.
- (reciprocal) to become friends; to make friends with one another
- Fetele s-au împrietenit.
- The girls became friends.
- (reflexive) (+ cu) to befriend; to make friends with
- Ne-am împrietenit cu vecinii.
- We've made friends with the neighbors.
Conjugation edit
conjugation of împrieteni (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a împrieteni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | împrietenind | ||||||
| past participle | împrietenit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | împrietenesc | împrietenești | împrietenește | împrietenim | împrieteniți | împrietenesc | |
| imperfect | împrieteneam | împrieteneai | împrietenea | împrieteneam | împrieteneați | împrieteneau | |
| simple perfect | împrietenii | împrieteniși | împrieteni | împrietenirăm | împrietenirăți | împrieteniră | |
| pluperfect | împrietenisem | împrieteniseși | împrietenise | împrieteniserăm | împrieteniserăți | împrieteniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să împrietenesc | să împrietenești | să împrietenească | să împrietenim | să împrieteniți | să împrietenească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | împrietenește | împrieteniți | |||||
| negative | nu împrieteni | nu împrieteniți | |||||