înșirui
Romanian edit
Etymology edit
Verb edit
a înșirui (third-person singular present inșiruie, past participle înșiruit) 4th conj.
- to line up
Conjugation edit
conjugation of înșirui (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a înșirui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | înșiruind | ||||||
| past participle | înșiruit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | înșirui | înșirui | înșiruie | înșiruim | înșiruiți | înșiruie | |
| imperfect | înșiruiam | înșiruiai | înșiruia | înșiruiam | înșiruiați | înșiruiau | |
| simple perfect | înșiruii | înșiruiși | înșirui | înșiruirăm | înșiruirăți | înșiruiră | |
| pluperfect | înșiruisem | înșiruiseși | înșiruise | înșiruiserăm | înșiruiserăți | înșiruiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să înșirui | să înșirui | să înșiruie | să înșiruim | să înșiruiți | să înșiruie | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | înșiruie | înșiruiți | |||||
| negative | nu înșirui | nu înșiruiți | |||||