încincit
Romanian edit
Etymology edit
Past participle of încinci.
Adjective edit
încincit m or n (feminine singular încincită, masculine plural încinciți, feminine and neuter plural încincite)
Declension edit
Declension of încincit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | încincit | încincită | încinciți | încincite | ||
| definite | încincitul | încincita | încinciții | încincitele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | încincit | încincite | încinciți | încincite | ||
| definite | încincitului | încincitei | încinciților | încincitelor | |||