înfășura
Romanian
Etymology
From înfășa or possibly a Vulgar Latin root *infasciolāre, from Late Latin fasciāre, from Latin fascia (“band, strip”).
Verb
a înfășura (third-person singular present înfășură, past participle înfășurat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of înfășura (First conjugation)
| infinitive | a înfășura | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | înfășurând | ||||||
| past participle | înfășurat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | înfășur | înfășuri | înfășură | înfășurăm | înfășurați | înfășură | |
| imperfect | înfășuram | înfășurai | înfășura | înfășuram | înfășurați | înfășurau | |
| simple perfect | înfășurai | înfășurași | înfășură | înfășurarăm | înfășurarăți | înfășurară | |
| pluperfect | înfășurasem | înfășuraseși | înfășurase | înfășuraserăm | înfășuraserăți | înfășuraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să înfășur | să înfășuri | să înfășure | să înfășurăm | să înfășurați | să înfășure | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | înfășură | înfășurați | |||||
| negative | nu înfășura | nu înfășurați | |||||
Synonyms
- împacheta