înfrângere
Romanian edit
Etymology edit
Noun edit
înfrângere f (plural înfrângeri)
Declension edit
Declension of înfrângere
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) înfrângere | înfrângerea | (niște) înfrângeri | înfrângerile |
genitive/dative | (unei) înfrângeri | înfrângerii | (unor) înfrângeri | înfrângerilor |
vocative | înfrângere, înfrângereo | înfrângerilor |