înfrupta

Romanian

Etymology

From în- +‎ frupt.

Verb

a înfrupta (third-person singular present înfruptă, past participle înfruptat) 1st conj.

1. to eat something tasty

Conjugation

    conjugation of înfrupta (first conjugation, no infix)

infinitive			a înfrupta
gerund			înfruptând
past participle			înfruptat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	înfrupt	înfrupți	înfruptă	înfruptăm	înfruptați	înfruptă
	imperfect	înfruptam	înfruptai	înfrupta	înfruptam	înfruptați	înfruptau
	simple perfect	înfruptai	înfruptași	înfruptă	înfruptarăm	înfruptarăți	înfruptară
	pluperfect	înfruptasem	înfruptaseși	înfruptase	înfruptaserăm	înfruptaserăți	înfruptaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să înfrupt	să înfrupți	să înfrupte	să înfruptăm	să înfruptați	să înfrupte
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		înfruptă			înfruptați
	negative		nu înfrupta			nu înfruptați

References

• înfrupta in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN