înhămat
Romanian edit
Etymology edit
Past participle of înhăma.
Noun edit
înhămat n (uncountable)
Declension edit
declension of înhămat (singular only)
| singular | ||
|---|---|---|
| n gender | indefinite articulation | definite articulation |
| nominative/accusative | (un) înhămat | înhămatul |
| genitive/dative | (unui) înhămat | înhămatului |
| vocative | înhămatule | |