înnora
Romanian edit
Alternative forms edit
Etymology edit
From nor. Compare Friulian innulâsi, Catalan ennuvolar-se, Occitan ennivolar, cf. also Italian annuvolare, Spanish nublar, anublar.
Verb edit
a înnora (third-person singular present înnorează, past participle înnorat) 1st conj.
a se înnora
- (reflexive, intransitive) to become cloudy, cloud over
- (reflexive, transitive) to cloud, becloud, darken
- (reflexive, transitive, figuratively) to sadden
- Synonym: întrista
Conjugation edit
conjugation of înnora (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a înnora | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | înnorând | ||||||
| past participle | înnorat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | înnorez | înnorezi | înnorează | înnorăm | înnorați | înnorează | |
| imperfect | înnoram | înnorai | înnora | înnoram | înnorați | înnorau | |
| simple perfect | înnorai | înnorași | înnoră | înnorarăm | înnorarăți | înnorară | |
| pluperfect | înnorasem | înnoraseși | înnorase | înnoraserăm | înnoraserăți | înnoraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să înnorez | să înnorezi | să înnoreze | să înnorăm | să înnorați | să înnoreze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | înnorează | înnorați | |||||
| negative | nu înnora | nu înnorați | |||||