înviorare
Romanian edit
Etymology edit
Noun edit
înviorare f (plural înviorări)
- becoming fresh
Declension edit
Declension of înviorare
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) înviorare | înviorarea | (niște) înviorări | înviorările |
| genitive/dative | (unei) înviorări | înviorării | (unor) înviorări | înviorărilor |
| vocative | înviorare, înviorareo | înviorărilor | ||