șeniletă
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French chenillette.
Noun edit
șeniletă f (plural șenilete)
Declension edit
Declension of șeniletă
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) șeniletă | șenileta | (niște) șenilete | șeniletele |
| genitive/dative | (unei) șenilete | șeniletei | (unor) șenilete | șeniletelor |
| vocative | șeniletă, șenileto | șeniletelor | ||