șevalet
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French chevalet.
Pronunciation edit
Noun edit
șevalet n (plural șevalete or șevaleturi)
Declension edit
Declension of șevalet
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) șevalet | șevaletul | (niște) șevalete | șevaletele |
genitive/dative | (unui) șevalet | șevaletului | (unor) șevalete | șevaletelor |
vocative | șevaletule | șevaletelor |