ajunge

Romanian

Etymology

From Latin adiungere, present active infinitive of adiungō (“add, join to”).

Pronunciation

• IPA: [aˈʒundʒe]

Verb

a ajunge (third-person singular present ajunge, past participle ajuns) 3rd conj.

1. (transitive) to overtake, to catch up

   Radu îl ajunge pe Sandu.

   Radu is catching up with Sandu.

2. (intransitive) to arrive

   Am ajuns noi la București la opt.

   We arrived in Bucharest at eight.

3. to reach

   Nu pot ajunge televizorul.

   I can't reach the T.V.

4. to suffice
5. (figuratively) to become

   El a ajuns un om mare.

   He's become a great/big man.

Conjugation

ajunge (Third conjugation)

infinitive			a ajunge
gerund			ajungând
past participle			ajuns
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	ajung	ajungi	ajunge	ajungem	ajungeți	ajung
	imperfect	ajungeam	ajungeai	ajungea	ajungeam	ajungeați	ajungeau
	simple perfect	ajunsei	ajunseși	ajunse	ajunserăm	ajunserăți	ajunseră
	pluperfect	ajunsesem	ajunseseși	ajunsese	ajunseserăm	ajunseserăți	ajunseseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să ajung	să ajungi	să ajungă	să ajungem	să ajungeți	să ajungă
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		ajunge			ajungeți
	negative		nu ajunge			nu ajungeți

Synonyms

• (arrive): veni, sosi
• (become): deveni

Interjection

ajunge!

1. stop it!, enough!

Derived terms

• ajungere