arcula
Latin
Etymology
Diminutive from arca (“chest, box, coffer”).
Noun
arcula (genitive arculae); f, first declension
Inflection
| Number | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominative | arcula | arculae |
| genitive | arculae | arculārum |
| dative | arculae | arculīs |
| accusative | arculam | arculās |
| ablative | arculā | arculīs |
| vocative | arcula | arculae |
Derived terms
- arculārius