băltău

Romanian

Etymology

From baltă +‎ -ău.

Pronunciation

• IPA^(key): /bəlˈtəw/

Noun

băltău n (plural băltaie)

1. Augmentative of baltă

   Synonym: băltoi

Declension

Declension of băltău

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) băltău	băltăul	(niște) băltaie	băltaiele
genitive/dative	(unui) băltău	băltăului	(unor) băltaie	băltaielor
vocative	băltăule		băltaielor