bătrânel
Romanian edit
Etymology edit
Adjective edit
bătrânel m or n (feminine singular bătrânelă, masculine plural bătrâneli, feminine and neuter plural bătrânele)
- Diminutive of bătrân
Declension edit
Declension of bătrânel
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | bătrânel | bătrânelă | bătrâneli | bătrânele | ||
| definite | bătrânelul | bătrânela | bătrânelii | bătrânelele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | bătrânel | bătrânele | bătrâneli | bătrânele | ||
| definite | bătrânelului | bătrânelei | bătrânelilor | bătrânelelor | |||
Noun edit
bătrânel m (plural bătrânei)
- Diminutive of bătrân
Declension edit
Declension of bătrânel
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) bătrânel | bătrânelul | (niște) bătrânei | bătrâneii |
| genitive/dative | (unui) bătrânel | bătrânelului | (unor) bătrânei | bătrâneilor |
| vocative | bătrânelule | bătrâneilor | ||