binecuvântat
Romanian edit
Etymology edit
Past participle of binecuvânta.
Adjective edit
binecuvântat m or n (feminine singular binecuvântată, masculine plural binecuvântați, feminine and neuter plural binecuvântate)
Declension edit
Declension of binecuvântat
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | binecuvântat | binecuvântată | binecuvântați | binecuvântate | ||
| definite | binecuvântatul | binecuvântata | binecuvântații | binecuvântatele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | binecuvântat | binecuvântate | binecuvântați | binecuvântate | ||
| definite | binecuvântatului | binecuvântatei | binecuvântaților | binecuvântatelor | |||