boiangilâc
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from Ottoman Turkish [script needed] (boyacilık).
Noun edit
boiangilâc n (plural boiangilâcuri)
Declension edit
Declension of boiangilâc
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) boiangilâc | boiangilâcul | (niște) boiangilâcuri | boiangilâcurile |
genitive/dative | (unui) boiangilâc | boiangilâcului | (unor) boiangilâcuri | boiangilâcurilor |
vocative | boiangilâcule | boiangilâcurilor |
References edit
- boiangilâc in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN