bubui
Romanian edit
Etymology edit
Verb edit
a bubui (third-person singular present bubuie, past participle bubuit) 4th conj.
- to thunder
Conjugation edit
conjugation of bubui (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a bubui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | bubuind | ||||||
| past participle | bubuit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | bubui | bubui | bubuie | bubuim | bubuiți | bubuie | |
| imperfect | bubuiam | bubuiai | bubuia | bubuiam | bubuiați | bubuiau | |
| simple perfect | bubuii | bubuiși | bubui | bubuirăm | bubuirăți | bubuiră | |
| pluperfect | bubuisem | bubuiseși | bubuise | bubuiserăm | bubuiserăți | bubuiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să bubui | să bubui | să bubuie | să bubuim | să bubuiți | să bubuie | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | bubuie | bubuiți | |||||
| negative | nu bubui | nu bubuiți | |||||