burlăci
Romanian edit
Etymology edit
Verb edit
a burlăci (third-person singular present burlăcește, past participle burlăcit) 4th conj.
- to live a life of a bachelor
Conjugation edit
conjugation of burlăci (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a burlăci | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | burlăcind | ||||||
| past participle | burlăcit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | burlăcesc | burlăcești | burlăcește | burlăcim | burlăciți | burlăcesc | |
| imperfect | burlăceam | burlăceai | burlăcea | burlăceam | burlăceați | burlăceau | |
| simple perfect | burlăcii | burlăciși | burlăci | burlăcirăm | burlăcirăți | burlăciră | |
| pluperfect | burlăcisem | burlăciseși | burlăcise | burlăciserăm | burlăciserăți | burlăciseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să burlăcesc | să burlăcești | să burlăcească | să burlăcim | să burlăciți | să burlăcească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | burlăcește | burlăciți | |||||
| negative | nu burlăci | nu burlăciți | |||||