câștigaș

Romanian

Etymology

From câștig +‎ -aș.

Noun

câștigaș m (plural câștigași)

1. winner

Declension

Declension of câștigaș

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) câștigaș	câștigașul	(niște) câștigași	câștigașii
genitive/dative	(unui) câștigaș	câștigașului	(unor) câștigași	câștigașilor
vocative	câștigașule		câștigașilor