cățăi
Romanian edit
Etymology edit
Verb edit
a cățăi (third-person singular present cățăie, past participle cățăit) 4th conj.
- to blather
Conjugation edit
conjugation of cățăi (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a cățăi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | cățăind | ||||||
| past participle | cățăit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | cățăi | cățăi | cățăie | cățăim | cățăiți | cățăie | |
| imperfect | cățăiam | cățăiai | cățăia | cățăiam | cățăiați | cățăiau | |
| simple perfect | cățăii | cățăiși | cățăi | cățăirăm | cățăirăți | cățăiră | |
| pluperfect | cățăisem | cățăiseși | cățăise | cățăiserăm | cățăiserăți | cățăiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să cățăi | să cățăi | să cățăie | să cățăim | să cățăiți | să cățăie | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | cățăie | cățăiți | |||||
| negative | nu cățăi | nu cățăiți | |||||