caraulaș

Romanian

Etymology

From caraulă +‎ -aș.

Noun

caraulaș m (plural caraulași)

1. guard

Declension

Declension of caraulaș

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) caraulaș	caraulașul	(niște) caraulași	caraulașii
genitive/dative	(unui) caraulaș	caraulașului	(unor) caraulași	caraulașilor
vocative	caraulașule		caraulașilor