cișmigiu

Romanian

Etymology

Borrowed from Ottoman Turkish [script needed] (çeşmeci), from چشمه (çeşme), from Persian چشمه (češme, čašme). Equivalent to cișmea +‎ -giu.

Noun

cișmigiu m (plural cișmigii)

1. (obsolete) fountaineer

Declension

Declension of cișmigiu

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) cișmigiu	cișmigiuul	(niște) cișmigii	cișmigiii
genitive/dative	(unui) cișmigiu	cișmigiuului	(unor) cișmigii	cișmigiilor
vocative	cișmigiuule		cișmigiilor

References

• cișmigiu in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN