cnut
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from Russian кнут (knut).
Noun edit
cnut n (plural cnuturi)
Declension edit
Declension of cnut
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) cnut | cnutul | (niște) cnuturi | cnuturile |
genitive/dative | (unui) cnut | cnutului | (unor) cnuturi | cnuturilor |
vocative | cnutule | cnuturilor |