conducător
Romanian edit
Etymology edit
From conduce (“to drive, lead”) + -ător, from Latin conducere.
Noun edit
conducător m (plural conducători, feminine equivalent conducătoare)
Declension edit
Declension of conducător
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) conducător | conducătorul | (niște) conducători | conducătorii |
| genitive/dative | (unui) conducător | conducătorului | (unor) conducători | conducătorilor |
| vocative | conducătorule | conducătorilor | ||
Adjective edit
conducător m or n (feminine singular conducătoare, masculine plural conducători, feminine and neuter plural conducătoare)
Declension edit
Declension of conducător
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | conducător | conducătoare | conducători | conducătoare | ||
| definite | conducătorul | conducătoarea | conducătorii | conducătoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | conducător | conducătoare | conducători | conducătoare | ||
| definite | conducătorului | conducătoarei | conducătorilor | conducătoarelor | |||