cronicitate
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French chronicité. Equivalent to cronic + -itate.
Noun edit
cronicitate f (uncountable)
Declension edit
Declension of cronicitate
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) cronicitate | cronicitatea | (niște) cronicități | cronicitățile |
| genitive/dative | (unei) cronicități | cronicității | (unor) cronicități | cronicităților |
| vocative | cronicitate, cronicitateo | cronicităților | ||