cunoaștere

Romanian

Etymology

From cunoaște +‎ -re.

Noun

cunoaștere f (plural cunoașteri)

1. cognition
2. knowledge, familiarity, experience

Declension

Declension of cunoaștere

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) cunoaștere	cunoașterea	(niște) cunoașteri	cunoașterile
genitive/dative	(unei) cunoașteri	cunoașterii	(unor) cunoașteri	cunoașterilor
vocative	cunoaștere, cunoaștereo		cunoașterilor

See also

• cunoștință