dehiscență
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French déhiscence.
Noun edit
dehiscență f (uncountable)
Declension edit
Declension of dehiscență
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) dehiscență | dehiscența | (niște) dehiscențe | dehiscențele |
| genitive/dative | (unei) dehiscențe | dehiscenței | (unor) dehiscențe | dehiscențelor |
| vocative | dehiscență, dehiscențo | dehiscențelor | ||