deraia
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French dérailler.
Verb edit
a deraia (third-person singular present deraiează, past participle deraiat) 1st conj.
- to derail
Conjugation edit
conjugation of deraia (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a deraia | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | deraind | ||||||
| past participle | deraiat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | deraiez | deraiezi | deraiază | deraiem | deraiați | deraiază | |
| imperfect | deraiam | deraiai | deraia | deraiam | deraiați | deraiau | |
| simple perfect | deraiai | deraiași | deraie | deraiarăm | deraiarăți | deraiară | |
| pluperfect | deraiasem | deraiaseși | deraiase | deraiaserăm | deraiaserăți | deraiaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să deraiez | să deraiezi | să deraieze | să deraiem | să deraiați | să deraieze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | deraiază | deraiați | |||||
| negative | nu deraia | nu deraiați | |||||