dințar
Romanian edit
Etymology edit
Noun edit
dințar n (plural dințare)
Declension edit
Declension of dințar
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) dințar | dințarul | (niște) dințare | dințarele |
| genitive/dative | (unui) dințar | dințarului | (unor) dințare | dințarelor |
| vocative | dințarule | dințarelor | ||