disoluție
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French dissolution.
Noun edit
disoluție f (plural disoluții)
Declension edit
Declension of disoluție
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) disoluție | disoluția | (niște) disoluții | disoluțiile |
| genitive/dative | (unei) disoluții | disoluției | (unor) disoluții | disoluțiilor |
| vocative | disoluție, disoluțio | disoluțiilor | ||