dispreț
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from Italian disprezzo.
Pronunciation edit
Audio (file)
Noun edit
dispreț n (plural disprețuri)
- scorn (contempt, disdain)
Declension edit
Declension of dispreț
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) dispreț | disprețul | (niște) disprețuri | disprețurile |
genitive/dative | (unui) dispreț | disprețului | (unor) disprețuri | disprețurilor |
vocative | disprețule | disprețurilor |