doborî
See also: dobori
Romanian edit
Etymology edit
From d- + oborî, from Old Church Slavonic оборити (oboriti).
Pronunciation edit
Audio (file)
Verb edit
a doborî (third-person singular present doboară, past participle doborât) 4th conj.
- to knock down, fell
- (figuratively) to defeat (an opponent, enemy)
- Synonym: birui
Conjugation edit
conjugation of doborî (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a doborî | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | doborând | ||||||
| past participle | doborât | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | dobor | dobori | doboară | doborâm | doborâți | doboară | |
| imperfect | doboram | doborai | dobora | doboram | doborați | doborau | |
| simple perfect | doborâi | doborâși | doborî | doborârăm | doborârăți | doborâră | |
| pluperfect | doborâsem | doborâseși | doborâse | doborâserăm | doborâserăți | doborâseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să dobor | să dobori | să doboare | să doborâm | să doborâți | să doboare | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | doboară | doborâți | |||||
| negative | nu doborî | nu doborâți | |||||