ecleror
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French éclaireur.
Noun edit
ecleror m (plural eclerori)
Declension edit
Declension of ecleror
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) ecleror | eclerorul | (niște) eclerori | eclerorii |
genitive/dative | (unui) ecleror | eclerorului | (unor) eclerori | eclerorilor |
vocative | eclerorule | eclerorilor |