epicrație

Romanian

Etymology

Borrowed from Ancient Greek ἐπικρατεία (epikrateía).

Noun

epicrație f (plural epicrații)

1. (obsolete) domination

Declension

Declension of epicrație

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) epicrație	epicrația	(niște) epicrații	epicrațiile
genitive/dative	(unei) epicrații	epicrației	(unor) epicrații	epicrațiilor
vocative	epicrație, epicrațio		epicrațiilor

References

• epicrație in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN