institui

See also: instituí and instituì

Latin

Verb

īnstituī

1. inflection of īnstituō:
   1. present passive infinitive
   2. first-person singular perfect active indicative

Portuguese

Verb

institui

1. inflection of instituir:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French instituer, from Latin instituere.

Verb

a institui (third-person singular present instituie, past participle instituit) 4th conj.

1. to institute

Conjugation

    conjugation of institui (fourth conjugation, no infix)

infinitive			a institui
gerund			instituind
past participle			instituit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	institui	institui	instituie	instituim	instituiți	instituie
	imperfect	instituiam	instituiai	instituia	instituiam	instituiați	instituiau
	simple perfect	instituii	instituiși	institui	instituirăm	instituirăți	instituiră
	pluperfect	instituisem	instituiseși	instituise	instituiserăm	instituiserăți	instituiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să institui	să institui	să instituie	să instituim	să instituiți	să instituie
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		instituie			instituiți
	negative		nu institui			nu instituiți