interverti
French edit
Participle edit
interverti (feminine intervertie, masculine plural intervertis, feminine plural interverties)
Latin edit
Verb edit
intervertī
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French intervertir, from Latin intervertere.
Verb edit
a interverti (third-person singular present intervetește, past participle intervertit) 4th conj.
- to intervert
Conjugation edit
conjugation of interverti (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a interverti | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | intervertind | ||||||
| past participle | intervertit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | intervertesc | intervertești | intervertește | intervertim | intervertiți | intervertesc | |
| imperfect | interverteam | interverteai | intervertea | interverteam | interverteați | interverteau | |
| simple perfect | intervertii | intervertiși | interverti | intervertirăm | intervertirăți | intervertiră | |
| pluperfect | intervertisem | intervertiseși | intervertise | intervertiserăm | intervertiserăți | intervertiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să intervertesc | să intervertești | să intervertească | să intervertim | să intervertiți | să intervertească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | intervertește | intervertiți | |||||
| negative | nu interverti | nu intervertiți | |||||