Home
Random
Log in
Settings
Donations
About Wiktionary
Disclaimers
Search
locul
Language
Watch
Edit
Contents
1
Romanian
1.1
Etymology 1
1.1.1
Noun
1.2
Etymology 2
1.2.1
Noun
1.2.1.1
Declension
Romanian
edit
Etymology 1
edit
Noun
edit
locul
definite
nominative
/
accusative
singular
of
loc
Etymology 2
edit
Borrowed
from
French
locule
.
Noun
edit
locul
m
(
plural
loculi
)
(
botany
)
loculus
Declension
edit
Declension of
locul
singular
plural
indefinite articulation
definite articulation
indefinite articulation
definite articulation
nominative/accusative
(un)
locul
loculul
(niște)
loculi
loculii
genitive/dative
(unui)
locul
loculului
(unor)
loculi
loculilor
vocative
loculule
loculilor