mângâiat
Romanian edit
Etymology edit
Past participle of mângâia.
Noun edit
mângâiat m (plural mângâiați)
Declension edit
Declension of mângâiat
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) mângâiat | mângâiatul | (niște) mângâiați | mângâiații |
| genitive/dative | (unui) mângâiat | mângâiatului | (unor) mângâiați | mângâiaților |
| vocative | mângâiatule | mângâiaților | ||
Verb edit
mângâiat (past participle of mângâia)