mântuitor
Romanian edit
Etymology edit
Adjective edit
mântuitor m or n (feminine singular mântuitoare, masculine plural mântuitori, feminine and neuter plural mântuitoare)
Declension edit
Declension of mântuitor
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | mântuitor | mântuitoare | mântuitori | mântuitoare | ||
| definite | mântuitorul | mântuitoarea | mântuitorii | mântuitoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | mântuitor | mântuitoare | mântuitori | mântuitoare | ||
| definite | mântuitorului | mântuitoarei | mântuitorilor | mântuitoarelor | |||