mărgărită
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from Greek μαργαρίτα (margaríta).
Noun edit
mărgărită f (plural mărgărite)
Declension edit
Declension of mărgărită
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) mărgărită | mărgărita | (niște) mărgărite | mărgăritele |
| genitive/dative | (unei) mărgărite | mărgăritei | (unor) mărgărite | mărgăritelor |
| vocative | mărgărită, mărgărito | mărgăritelor | ||