multiplu
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French multiple.
Noun edit
multiplu m (plural multipli)
Declension edit
Declension of multiplu
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) multiplu | multipluul | (niște) multipli | multiplii |
genitive/dative | (unui) multiplu | multipluului | (unor) multipli | multiplilor |
vocative | multipluule | multiplilor |