pândit
Romanian edit
Etymology edit
Past participle of pândi.
Noun edit
pândit n (plural pândituri)
- an ambush
Declension edit
Declension of pândit
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) pândit | pânditul | (niște) pândituri | pânditurile |
| genitive/dative | (unui) pândit | pânditului | (unor) pândituri | pânditurilor |
| vocative | pânditule | pânditurilor | ||
Verb edit
pândit (past participle of pândi)
- past participle of pândi