pardona
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French pardonner.
Verb edit
a pardona (third-person singular present pardonează, past participle pardonat) 1st conj.
- to forgive
Conjugation edit
conjugation of pardona (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a pardona | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | pardonând | ||||||
| past participle | pardonat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | pardonez | pardonezi | pardonează | pardonăm | pardonați | pardonează | |
| imperfect | pardonam | pardonai | pardona | pardonam | pardonați | pardonau | |
| simple perfect | pardonai | pardonași | pardonă | pardonarăm | pardonarăți | pardonară | |
| pluperfect | pardonasem | pardonaseși | pardonase | pardonaserăm | pardonaserăți | pardonaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să pardonez | să pardonezi | să pardoneze | să pardonăm | să pardonați | să pardoneze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | pardonează | pardonați | |||||
| negative | nu pardona | nu pardonați | |||||