pingeli
Romanian edit
Etymology edit
From pingea.
Verb edit
a pingeli (third-person singular present pingelește, past participle pingelit) 4th conj.
- to sole
Conjugation edit
conjugation of pingeli (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a pingeli | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | pingelind | ||||||
| past participle | pingelit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | pingelesc | pingelești | pingelește | pingelim | pingeliți | pingelesc | |
| imperfect | pingeleam | pingeleai | pingelea | pingeleam | pingeleați | pingeleau | |
| simple perfect | pingelii | pingeliși | pingeli | pingelirăm | pingelirăți | pingeliră | |
| pluperfect | pingelisem | pingeliseși | pingelise | pingeliserăm | pingeliserăți | pingeliseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să pingelesc | să pingelești | să pingelească | să pingelim | să pingeliți | să pingelească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | pingelește | pingeliți | |||||
| negative | nu pingeli | nu pingeliți | |||||