predispune

Romanian

Etymology

Borrowed from French prédisposer.

Verb

a predispune (third-person singular present predispun, past participle dispus) 3rd conj.

1. to predispose

Conjugation

    conjugation of predispune (third conjugation, past participle in -s)

infinitive			a predispune
gerund			predispunând
past participle			predispus
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	predispun	predispui	predispune	predispunem	predispuneți	predispun
	imperfect	predispuneam	predispuneai	predispunea	predispuneam	predispuneați	predispuneau
	simple perfect	predispusei	predispuseși	predispuse	predispuserăm	predispuserăți	predispuseră
	pluperfect	predispusesem	predispuseseși	predispusese	predispuseserăm	predispuseserăți	predispuseseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să predispun	să predispui	să predispună	să predispunem	să predispuneți	să predispună
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		predispune			predispuneți
	negative		nu predispune			nu predispuneți