priimință

Romanian

Etymology

From priimi +‎ -ință.

Noun

priimință f (plural priimințe)

1. (obsolete) reception

Declension

Declension of priimință

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) priimință	priimința	(niște) priimințe	priimințele
genitive/dative	(unei) priimințe	priiminței	(unor) priimințe	priimințelor
vocative	priimință, priimințo		priimințelor

References

• priimință in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN