pronunța
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from Latin pronuntiare or French prononcer.
Pronunciation edit
Verb edit
a pronunța (third-person singular present pronunță, past participle pronunțat) 1st conj.
- (transitive) to pronounce
- (direct reflexive, passive sense) to be pronounced
Conjugation edit
conjugation of pronunța (first conjugation, no infix)
| infinitive | a pronunța | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | pronunțând | ||||||
| past participle | pronunțat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | pronunț | pronunți | pronunță | pronunțăm | pronunțați | pronunță | |
| imperfect | pronunțam | pronunțai | pronunța | pronunțam | pronunțați | pronunțau | |
| simple perfect | pronunțai | pronunțași | pronunță | pronunțarăm | pronunțarăți | pronunțară | |
| pluperfect | pronunțasem | pronunțaseși | pronunțase | pronunțaserăm | pronunțaserăți | pronunțaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să pronunț | să pronunți | să pronunțe | să pronunțăm | să pronunțați | să pronunțe | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | pronunță | pronunțați | |||||
| negative | nu pronunța | nu pronunțați | |||||