radioemițător

Romanian

Etymology

From radio- +‎ emițător.

Noun

radioemițător n (plural radioemițătoare)

1. transmitter

Declension

Declension of radioemițător

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) radioemițător	radioemițătorul	(niște) radioemițătoare	radioemițătoarele
genitive/dative	(unui) radioemițător	radioemițătorului	(unor) radioemițătoare	radioemițătoarelor
vocative	radioemițătorule		radioemițătoarelor