rezistibil
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French résistible.
Pronunciation edit
Adjective edit
rezistibil m or n (feminine singular rezistibilă, masculine plural rezistibili, feminine and neuter plural rezistibile)
Declension edit
Declension of rezistibil
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | rezistibil | rezistibilă | rezistibili | rezistibile | ||
| definite | rezistibilul | rezistibila | rezistibilii | rezistibilele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | rezistibil | rezistibile | rezistibili | rezistibile | ||
| definite | rezistibilului | rezistibilei | rezistibilelor | rezistibililor | |||